Ce este PHA (acid polihidroxilic)? Diferența față de AHA și pielea sensibilă

PHA poate fi privit ca o versiune mai mare și mai atrasă de apă a aceleiași chimii de bază ca AHA. Numeroasele grupe hidroxil atrag apa, iar dimensiunea sa se presupune că încetinește trecerea în stratul superior. În marketing este numit «AHA de generație nouă». Diferența măsurată în piele este reală, dar nu atât de mare pe cât se crede, și poate veni însoțită de o eficiență mai mică.

Cum se deosebesc gluconolactona și acidul lactobionic?

Pe etichetă nu vei găsi expresia PHA; cauți numele moleculelor. Cele două nume cel mai des întâlnite din familie nu fac același lucru. Acidul lactobionic este o combinație de zahăr și acid gluconic; de aceea, din punct de vedere tehnic, se încadrează în clasa acizilor aldobionici (acizi bionici), dar în practică este menționat în cadrul PHA-urilor.

Cât de mare este diferența PHA-AHA când se măsoară?

Într-o comparație cunoscută, produsele cu gluconolactonă au fost testate în paralel cu produsele cu acid glicolic timp de 12 săptămâni. Ambele grupuri au arătat o ameliorare semnificativă a aspectului de îmbătrânire. La două măsurători, însă, AHA a fost în frunte: la aspectul palid, 17,1% față de 12,4%, iar la elasticitatea pielii care revine, 13,5% față de 10,2%. Unde PHA a fost superior este tolerabilitatea: în săptămânile 6 și 12, înțepătura și iritația au fost semnificativ mai mari în grupul AHA.

Autorii acestui studiu includ cercetători ai unei companii care dezvoltă acești ingrediente, deci este necesară o repetare independentă. Concluzia echilibrată: puțin mai puțin efect, dar un disconfort vizibil mai mic. Dacă pielea ta nu tolerează AHA, schimbul are sens. Dacă o tolerezi bine, nu există un motiv puternic să treci la PHA.

Sensibilitatea la soare chiar nu există?

Acesta este cel mai des auzit avantaj al PHA-urilor, dar baza lui este îngustă. Într-un studiu din 2004, gluconolactona a oferit, în modelul de laborator, o protecție de până la 50% împotriva activării genei elastinei declanșate de UV, iar pe pielea umană nu a crescut semnificativ numărul de celule cu arsură solară. Pentru acidul lactobionic nu există date la fel de clare. Avertismentul săptămânal de soare recomandat pentru AHA nu menționează PHA-urile prin nume, dar asta nu înseamnă că nu ai nevoie de cremă de protecție solară. Când folosești un produs exfoliant, aplică în continuare un produs cu spectru larg, cu SPF de cel puțin 30; afară, reaplică-l la fiecare 2 ore, după transpirație sau înot.

Ce date există pentru tenul sensibil, roșu sau cu acnee?

• Acnee: într-un studiu dublu-orb cu 150 persoane, gluconolactona, la 14%, și peroxidul de benzoil, la 5%, au redus leziunile, iar gluconolactona a produs mai puține efecte secundare. Studiul este din 1992, deci este vechi.
• Aspectul roșeții din rozacee: într-un studiu pe 200 persoane cu roșeață ușoară, în perechi, un ser cu 5% gluconolactonă, aplicat timp de 30 zile, a fost comparat cu o singură ședință de lumină pulsată intensă. Lumina a fost superioară în privința roșeții și a aspectului general, iar rezultatele privind porii și tonul au rămas similare. Deci nu înlocuiește un tratament. Dacă roșeața persistă, mergi la dermatolog pentru a verifica eventualitatea unei rozacee.
• pH-ul pielii: o cremă hidratantă cu 10% acid lactobionic, în testele de laborator și pe voluntari, a scăzut pH-ul suprafeței pielii, fără iritație marcată sau alterare a barierei.
• Concentrație: în studii mici pe jumătate de față (10–16 persoane), atât gluconolactona, cât și acidul lactobionic, la 10% și, respectiv, 30%, au crescut umiditatea în mod similar. Nu s-a văzut ca o concentrație mai mare să aducă un beneficiu suplimentar.
• În funcție de vârstă: într-o comparație între 40% acid lactobionic și 40% acid mandelic, la grupa de vârstă 50–60 ani, umiditatea a crescut doar cu acidul lactobionic, iar la 30–40 ani, ambii acizi au crescut umiditatea.

Ce lipsește sunt studii mari și independente pe persoane cu diagnostic de ten sensibil. Afirmația «potrivit pentru tenul sensibil» se bazează, deocamdată, mai ales pe comparația cu înțepătura și pe dimensiunea moleculei.

Cum intră PHA-urile în rutină și care sunt limitele?

În lista cu substanțe restricționate din regulamentul UE privind produsele cosmetice nu există o înregistrare separată pentru gluconolactonă și acidul lactobionic. Cadrul de 10% și pH 3,5, folosit pentru AHA, nu a fost stabilit pentru aceste molecule, deci este greu să indici un «plafon de uz casnic» de încredere. Deoarece nu există un protocol definitiv, cele de mai jos sunt exemple de punct de plecare:

1. Fă un test de 7–10 zile pe interiorul brațului sau al cotului, aplicând de două ori pe zi. Faptul că este PHA nu înseamnă că nu va irita.
2. Aplică un strat subțire în 2–3 seri pe săptămână, apoi adaugă o cremă hidratantă deasupra.
3. Nu începe în aceeași seară cu retinoizii, cu peelingul sau cu un alt acid. Articolul despre peeling te poate ghida în privința frecvenței.
4. Dacă vizezi aspectul de îmbătrânire, așteaptă cel puțin 6 săptămâni; studiile au durat 12 săptămâni.
5. Nu folosi în timpul unui puseu de eczemă, pe o rană deschisă sau după o arsură solară. În sarcină și în alăptare, întreabă mai întâi medicul.