Ce sunt notele de parfum? Ghid pentru nota de vârf, de mijloc și de fond

Notele de parfum sunt descrieri care arată părțile unui miros care ies în evidență în timp: nota de vârf este partea luată prima, nota de mijloc este corpul mirosului, iar nota de fond este partea care devine clară ultima și rămâne cel mai mult. Această ordine vine din evaporarea cu viteze diferite a moleculelor care formează mirosul. Notele nu sunt o listă de ingrediente; dacă scrie „mare” sau „vanilie”, nu înseamnă că în sticlă există apă de mare sau boabe de vanilie. Nici mirosul din primele minute nu reprezintă mirosul de peste câteva ore.

Ce descriu, de fapt, notele de parfum?

Nota este un nume dat impresiei percepute de nas. Parfumierii folosesc acest cuvânt, împrumutat din muzică, pentru a descrie mirosurile. Note precum „ploaie”, „rufe curate”, „briză de mare” nu descriu o esență extrasă din natură. Adesea înseamnă că mai multe substanțe, combinate, produc impresia respectivă. Parfumurile moderne cu aer de mare sunt de obicei construite cu molecule sintetice.

Cunoașterea diferenței dintre cele două liste te ajută:

Adică, dacă vezi trandafir pe lista de note, asta nu dovedește că formula conține ulei natural de trandafir. Și invers: o substanță care nu apare pe listă poate avea un rol important în caracterul mirosului. Ce înseamnă denumirile de pe etichetă poți afla în articolul INCI.

Piramida: nota de vârf, de mijloc și de fond

Piramida mirosului este un mod de a prezenta notele împărțite în trei etape, după ordinea în care sunt percepute. Descrierile din tabel sunt exemple frecvente, iar duratele sunt valori aproximative:

Nu te baza prea mult pe durate. Pentru nota de mijloc, unele descrieri indică între 20 minute și 1 ore, altele 3-4 ore. O diferență atât de mare arată că nu există o durată măsurată acceptată de toți. Formula, cantitatea pulverizată, aerul și pielea mută ușor aceste ore.

De ce se schimbă mirosul în timp?

Când parfumul atinge pielea, mai întâi alcoolul începe să se evapore, apoi substanțele mirositoare se evaporă în ritmul lor. Moleculele mici și ușoare se amestecă mai repede cu aerul, cele mari și grele rămân mai mult pe piele. Schimbarea pe care o simți vine din această diferență de viteză; în miros nu există compartimente separate care se deschid pe rând. O parte din substanțele mirositoare intră în piele în loc să se amestece cu aerul, de aceea drumul fiecărei molecule nu este același.

O carte de referință veche, des citată în parfumerie, ordonează substanțele după capacitatea de evaporare, de la 1 la 100. În acest sistem, între 1-14 este considerată nota de vârf, între 15-60 nota de mijloc, iar între 61-100 nota de fond. Sistemul este încă citat, dar în viața de zi cu zi, pentru a înțelege mirosul, ceea ce contează nu sunt cifrele, ci logica.

Trei puncte completează această logică:

• Etapele nu se închid și nu se deschid ca o ușă. Notele de fond sunt prezente pe piele din primul moment, doar că se aud mai puțin în mijlocul celor de sus. Nota de vârf nu dispare dintr-o dată, ci se șterge treptat.
• Etapele se influențează reciproc. Unele dintre substanțele de fond sunt fixatori, adică ajută substanțele mai volatile să rămână. Analizele de laborator arată și că substanțele din amestec pot schimba evaporarea unora dintre ele.
• Volatilitatea și puterea mirosului nu sunt același lucru. O substanță grea și care se evaporă lent poate fi clar percepută chiar și în cantități foarte mici. De aceea nu este întotdeauna clar în ce etapă trebuie plasată o substanță.

Ce se întâmplă după o pulverizare?

Tabelul de mai jos nu este un calendar măsurat, ci un exemplu aproximativ pentru a te obișnui cu ordinea:

1. Primele clipe. Asprimea alcoolului și notele de vârf vin împreună. De aceea mirosul poate părea uneori mai aspru, mai proaspăt sau mai pătrunzător decât este.
2. Primele 15-30 minute. Notele citrice și cele proaspete încep să slăbească. Mirosul se îmblânzește, se aud alte tonuri.
3. Orele următoare. Corpul floral sau condimentat iese în evidență; abia aici înțelegi ce miroase de fapt.
4. Restul zilei. Pe piele rămân de obicei urme lemnoase, de mosc sau de vanilie. Mirosul este acum mai apropiat de piele și mai ușor.

De ce prima impresie poate înșela?

Este foarte firesc să îți placă sau să nu îți placă un miros în momentul în care îl pulverizezi, dar această reacție vine în mare parte din nota de vârf. Ce vei purta pe piele ore întregi sunt notele de mijloc și de fond. De aceea apar des aceste trei situații:

• Un parfum ales pentru deschiderea lui proaspătă, cu lămâie, după o jumătate de oră ți se pare greu.
• Un miros care la început ți s-a părut aspru devine, după o jumătate de oră, o stare moale și plăcută.
• Mirosul care îți plăcea pe hârtie se simte diferit pe piele și mai scurt.

Regulă practică: înainte de a decide asupra unui miros, așteaptă cel puțin 30 minute; dacă se poate, miroase-l din nou după câteva ore. Această durată nu este un prag științific, ci un punct de plecare derivat din momentul aproximativ în care notele de fond încep să se simtă.

Cum se citește lista de note?

Să luăm o listă de exemplu: „Vârf: bergamotă, piper negru. Mijloc: trandafir, iris. Fond: cedru, mosc.” Poți citi această listă așa:

1. Uită-te întâi la nota de fond. Vei rămâne cu ea ore întregi. Dacă nu îți plac cedrul și moscul, o deschidere proaspătă nu te va salva.
2. Marchează mirosurile pe care le cunoști. Dacă există o notă necunoscută, încearcă să o miroși mai întâi la altceva, de exemplu lavandă sau un creion de cedru.
3. Nu confunda lista lungă cu un miros complex. Douăsprezece note scrise nu dovedesc că mirosul este bogat, la fel cum trei note nu dovedesc că este simplu.
4. Ține minte că aceeași notă nu are un singur miros. Două parfumuri cu „trandafir” pot fi foarte diferite: unul proaspăt și verde, celălalt închis și dulce ca mierea.
5. Nu pune lista în locul încercării. Lista te face doar să ghicești; nu îți spune dacă îți va plăcea.

Lista de note nu spune intensitatea mirosului. Aceleași note în proporții diferite pot da senzații diferite; am explicat acest lucru în detaliu în articolul diferența dintre EDP și EDT.

Pielea și aerul schimbă această ordine?

Efectul temperaturii este clar: căldura accelerează evaporarea; într-o zi caldă notele de vârf se termină mai repede, iar mirosul evoluează mai rapid. În frig același miros se poate deschide mai lent.

Pentru piele, dovezile sunt mai limitate. Într-un studiu de laborator care a analizat aerul prelevat de la antebrațul a cincizeci de femei s-a constatat că substanțele volatile emanate de piele variază de la o persoană la alta și că aceste diferențe pot fi legate de mirosul perceput al unui produs cosmetic. Dar asta nu înseamnă că, uitându-te la pielea cuiva, poți ghici cum va mirosi un parfum pe ea. Afirmația „mirosul este determinat de chimia pielii tale” este prezentată ca sigură pe internet, dar datele nu sunt atât de clare. De aceea este firesc ca un parfum să fie mai frumos pe pielea prietenei tale, dar nu este posibil să atribuim motivul unui singur factor.

Piramida se potrivește cu fiecare parfum?

Piramida este un model practic pentru a descrie mirosul, nu o lege a fizicii. Substanțele se aranjează de fapt pe un spectru continuu, nu stau în trei straturi curate. Iar marca decide ce descriere se trece în care etapă, după propria prezentare.

Unele parfumuri sunt construite astfel încât să nu se schimbe mult de la început până la sfârșit, iar unele prezentări nu dau deloc piramidă. De aceea nu este o lipsă dacă nu vezi piramida unui miros. Informația importantă este ce simți pe piele timp de câteva ore.

Idei greșite frecvente despre note

• „Nota de fond este cea mai puternică.” Nota de fond poate fi cea care rămâne cel mai mult, dar nu trebuie să fie cea mai puternic simțită. După ore, mirosul este de multe ori aproape de piele și ușor.
• „Nota de vârf nu are importanță, oricum dispare.” Nota de vârf durează puțin, dar determină prima impresie. Etapele nu sunt independente una de alta: notele de jos pot schimba modul în care se aude nota de sus.
• „Dacă nota de fond este vanilie, mirosul e dulce.” O singură descriere nu explică întregul miros. Vanilia, unită cu tămâie sau lemn, poate să nu pară deloc dulce.
• „Dacă lista are multe note, e de calitate.” Lungimea listei nu măsoară calitatea. Numărul de note este decis și de limbajul de prezentare al mărcii.
• „Dacă scrie bergamotă, pătează pielea.” Unele substanțe care pot provoca reacții se află în uleiul de bergamotă, dar nota de bergamotă nu arată că aceste substanțe există în formulă. Totuși, în zilele în care vei ieși la soare, este un obicei prudent să nu pulverizezi pe pielea expusă.

Notele dau un indiciu pentru alergie?

Nu, singure nu. O substanță care nu apare deloc pe lista de note poate provoca alergie, iar o floare văzută pe listă poate să nu fie deloc în formulă. Dacă ai alergie la parfum, locul unde trebuie să te uiți este lista de ingrediente. În produsele cosmetice vândute în Uniunea Europeană, anumiți alergeni de miros care rămân pe piele trebuie menționați individual pe lista de ingrediente dacă depășesc 0,001%, iar această listă a fost extinsă recent. Totuși, o altă substanță care nu apare pe listă poate crea și ea probleme.

Dacă ai reacționat deja la un parfum, consultă medicul înainte să pulverizezi pe piele un miros nou. Dacă nu ai o alergie cunoscută, dar pielea ta este sensibilă, începe cu o zonă mică: pe interiorul brațului sau în pliul cotului, de două ori pe zi, timp de 7-10 zile. Dacă în această perioadă apare o reacție, pune mirosul deoparte.

Trei întrebări frecvente

Se poate păstra mai mult nota de vârf?

Doar într-o măsură foarte limitată. Evaporarea rapidă este natura acelor molecule. Un loc răcoros poate încetini puțin, iar o nouă pulverizare readuce deschiderea, dar în același timp crește și notele de fond.

De ce nu mai simt mirosul după un timp?

Nasul se obișnuiește cu același miros, fenomen numit oboseală olfactivă. Asta nu înseamnă că mirosul a dispărut; îl pot simți încă cei din jur.

De ce mirosul de pe hârtie diferă de cel de pe piele?

Hârtia nu are căldura, uleiul și transpirația pielii. De aceea notele pot avansa pe hârtie cu o altă viteză. Hârtia este practică pentru o primă selecție, dar nu este suficientă pentru decizia finală.